ReferatMD 20 Iun 2012 Hits:213 Economie
ReferatMD 06 Dec 2012 Hits:58 Management
ReferatMD 20 Oct 2011 Hits:1360 Drept
Mozart Nascut in 1756, Mozart este unul dintre cei mai mari compazitori ai lumii. Influienta sa ...
ReferatMD 17 Sep 2012 Hits:117 Istorie
ReferatMD 20 Iun 2012 Hits:337 Economie
ReferatMD 05 Nov 2012 Hits:237 Istorie
ReferatMD 06 Nov 2012 Hits:140 Drept
Traim într-o lume în care tastatura, mousse-ul si monitorul sunt tot mai des folosite.
ReferatMD 01 Iun 2011 Hits:1219 Istorie
ReferatMD 28 Oct 2012 Hits:127 Istorie
ReferatMD 17 Feb 2012 Hits:347 Economie
ReferatMD 24 Sep 2011 Hits:246 Relatii internationale
ReferatMD 01 Nov 2012 Hits:133 Management
ReferatMD 25 Dec 2012 Hits:45 Economie
ReferatMD 16 Feb 2012 Hits:303 Drept
ReferatMD 05 Sep 2011 Hits:372 Administratie publica
ReferatMD 18 Oct 2011 Hits:558 Relatii internationale
ReferatMD 21 Mai 2011 Hits:941 Geografie
ReferatMD 20 Oct 2011 Hits:505 Drept
ReferatMD 29 Mar 2011 Hits:901 Administratie publica
ReferatMD 30 Oct 2012 Hits:136 Administratie publica
ReferatMD 13 Dec 2011 Hits:368 Psihologie
Balada Miorita Porterul fizic este realizat cu ajutorul unor metafore sau comparaţii metaforice, şi fac din cioban un ideal de frumuseţe masculină şi cuceritoare bărbăţie. De asemenea, în realizarea acestui personaj s-au folosit şi elemente ale cadrului natural, care sugerează legătura om – natură şi zona de şes, nu cea montană, ca în motivul alegoriei morţii ca nuntă. Portretul moral se evidenţiază prin sensibilitate şi gingăşie sufletească, deoarece şi în ultimele momente ale vieţii el se gândeşte mai întâi la cei mai slabi, nepregătiţi să înfrunte situaţia (mamă, oi) şi pentru aceasta îi cere mioarei năzdrăvane să îi spună mamei că s-a însurat “cu o mândră crăiasă”, dar să nu îi spună că la nunta s-a a avut ca nuntaşi elemente ale universului, pentru că mama ar intui adevărul. Ciobanul moldovean este întruchiparea virtuţilor poporului nostru. Singurul sentiment pe care el îl cunoaşte este iubirea: iubeşte natura, cu care este solidar şi frate, iubeşte viaţa, de care se desparte cu mare greutate. El nu îi urăşte nici pe cei doi presupuşi ucigaşi, pe care nu se poate răzbuna, căci nu poţi pedepsi pe cineva pentru o simplă bănuială, aşa că nici nu îi blestemă. Dragostea de viaţă a ciobanului se mai desprinde şi din faptul că el vrea, ca după moarte, să i se pună la cap trei fluiere (de fag, de os şi de soc), iar cineva care iubeşte atât de mult cântecul, iubeşte şi viaţa, deci nu-şi poate dori moartea. De asemenea el iubeşte foarte mult îndeletnicirea sa, dar şi munca în general. El nu fuge din faţa pericolului tocmai pentru a nu-şi trăda îndeletnicirea, nu doar pentru a nu da dovadă de laşitate. Refuzul său de a lua măsuri împotriva celor doi ciobani este urmarea acceptării unui fapt concret: chiar dacă şi-ar fi luat turma şi ar fi mers, împreună cu un câine “bărbătesc” şi “frăţesc”, în “negru zăvoi”, tot nu ar fi avut sorţi de izbândă, datorită inferiorităţii numerice în care se află. Seninătatea cu care el îşi acceptă destinul nedrept poate fi explicată prin faptul că el nu consideră moartea ca un sfârşit al vieţii, ci ca o lege inexorabilă, ca o nouă viaţă în sânul naturii. El dă dovadă de superioritate morală, căci îi consideră oameni pe cei doi bănuiţi ucigaşi, sigur fiind că aceştia tot îl vor îngropa. Totuşi, acest fapt sugerează şi izolarea totală în care trăiesc pe munte. În mintea ciobanului, venirea moartea este văzută doar ca o posibilitate, nu ca o certitudine, după cum o zice chiar el: “Şi de-ar fi să mor”. BALADA MIORIŢA Este o creaţie populară în versuri, cu subiect realo-fantastic, în care se consemnează fapte, gânduri, experienţe ale unor eroi exemplari, surprinşi în momente de excepţie. Are caracter sincretic, oral, colectiv şi anonim (aşa se explică mulţimea de variante), fiind destinată ascultării într-o colectivitate şi având funcţie educativă prin modelele de caracter oferite. Se împletesc diferite motive fundamentale: motivul transhumanţei, motivul conflictului dintre ciobani, motivul mioarei năzdrăvane, testamentul liric al ciobanului moldovean, alegoria morţii ca nuntă, motivul măicuţei bătrâne. Motivul transhumanţei începe cu interjecţia „iată” şi face din cititor/ascultător un adevărat martor al evenimentelor. Cuprinde verbe de mişcare (vin, se cobor), ce dau o uşoară nuanţă de dinamism baladei, cu toate că aceasta se remarcă prin nota de stabilitate dată de folosirea repetată a numeralului „trei”: trei ciobani, trei turme de oi. Motivul conflictului dintre ciobani începe cu conjuncţia coordonatoare adversativă „iară”, căci tabloul luminos anterior se întunecă datorită gravităţii complotului pus la cale de ciobanii ungurean şi vrâncean. Eul liric foloseşte un ton general obiectiv, dar apar şi elemente ce sugerează compasiunea faţă de cel sortit pieirii, dat de utilizarea dativului etic („ca să mi-l omoare)” şi de interjecţia groazei („mării”). Motivul mioarei năzdrăvane exprimă relaţia strânsă dintre om şi animal; aduce în baladă elementul fabulos, prin personificarea mioarei. Acest motiv are un caracter dramatic, datorită dialogului şi comportamentului mioarei năzdrăvane.
Balada_Miorita.rar
ReferatMD 20 Iun 2012 Hits:212 Continutul subiectelor